Lista mea de bloguri

Mesaj de bun venit!

Bine ati venit! Welcome! Willkommen! Bienvenido! Benvingut! aici gasim liniste, dor, natura si cunoastere; e mierea cultivata in salcamii romanesti si roua din botul frunzelor de fag, plansul cetinii si lumina lacurilor din Carpati



Locations of visitors to this page









vineri, 25 decembrie 2009

Craciun Fericit!



Va indrum la meditatie, imaginatie, creatie de ecoturism... putem derula o actiune si sa o transformam intr-o amintire de neuitat!
Draga C. si draga D. va rog sa va eliberati pentru cateva momente si sa va ganditi la rasaritul din Merhei si la vinul fiert de buturuga cu marul si scortishoara corespunzatoare... dunele ne asteapta, stuful e pregatit de intalnire, sacalul mic sta langa "apa mica" si se gandeshte la prietenii lui din Sibiu...

joi, 24 decembrie 2009

APLICATIE DELTA HORSE 2009



Detalii: (plecare 28.12.2009
10.00H din parcarea BTT)

1) Loc si obiective: Delta Dunarii Romania, Lac Merhei,
Rosca-Buhaiova,
Padurea Letea,
Periprava;
descrierea habitatului de Pelicanus crispus si identificarea traseelor (miscarea de indivizi dupa urmele in zapada pentru pregatirea urmatoarei expeditii din primavara) din regiunea Sulimanca Letea in ceea ce priveste Canis aureus(sacalul auriu) si Equus caballus ssp (calul salbatic); impactul socio economic
2)Data: 28-30 decembrie 2009
3)Cazare: prova de ambarcatiune si/sau supravietuire la bivuac in conditii de iarna
4)Locomotie in delta: ambarcatiune medie(vaporash) max 16-18kh, rachete, caiac
5)Echipament minim: vestimentatie adecvata (softsheel sau polar, izolatie termica si hidrica, bocanci de tura, sac de dormit, lanterna, bete), cort, 3 p sosete, 3 tricouri de bumbac, indispensabili. rachete dupa consultari
6)Hrana: conserve 400-600g. , gem sau miere, grasime, paine, apa luam din port, vin "nova" de facut fiert..., scortisoara, zahar
busola si harta Gastescu, aparat de fotografiat dupa caz,
transportul in delta cu TVO, buget aprox. total min-max. 125-160 Eur/pers
pe curand,
panduru007, Garda Verde

sâmbătă, 12 decembrie 2009

DELTA HORSE 2009

(poza de pe www.xtrem.ro)
Va invit din nou la o expeditie de recunoastere si de apreciere a impactului "socio-economic" al populatiei de cal salbatic din Padurea LETEA, in perioada 27-30 decembrie 2009, din nou in delta, caiacul, vaporashul cu dormit la prova dezbateri despre actiunea Land Recover 2009(declaratii noi despre sacalul auriu), din septembrie, pregatirea expeditiei din primavara 2010!

Este vorba de calul de delta, ce intra in discutie de fiecare data pe timp de iarna, cand se pot urmari urmele acestuia prin padure si pe grinduri, e curios nu??
se spune ca acesti cai sufera de anemie infectioasa, fapt fals, se doreshte scoaterea lor din tara prin masuri inacceptabile de rupere a genunchilor si de orbire (astfel legea permite scoaterea animalului) acesti cai ajung deseori pe masa occidentalilor (e o carne ecologica pana la urma urmei)
sunt si aparatori ai lor, se vor dushi la cetati medievale din Transilvania sau dati oamenilor insa pe seama salvarii florilor din Letea (de parca ar fi rezervatie de narcise) se proclama lupta impotriva lor fara nici un fel de studiu

oare nu deranjeaza prin faptul ca se hranesc din pashunatul vitelor ce pasc nestingherite in rezervatie???? oare nu dau chiar ei, caii, ingrasamantul pashunii?
suntem pushi din nou in fata "dushmanului deltei" ca si in cazul bietului sacal auriu! Consider necesar a da prioritate acestei actiuni!
in curand o sa descriu detalii despre expeditie, astept confirmari

joi, 10 decembrie 2009

Calul din Delta!


Acum cine sa aiba dreptate sau unde e adevarul, asha a inceput anul, "caii sunt dushmanii deltei", probabil e vorba de un dezechilibru pentru speciile de plante din Letea, dar sa nu uitam ca rezervatia se cheama Padurea Letea si este singurul loc cu liane din Europa, cea mai nordica padure tropicala, formata cu seminte aduse probabil de pasarile calatoare. Apoi sa asistam la bunul interes de a scoate caii din delta sa ii ducem la munca, la salam sau in Ardeal la cetati medievale?


Din nou, ca si in cazul Canis aureus asistam la actiuni si informatii nedocumentate si la ipoteze de tot felul fara nici o baza stiintifica sau de cercetare! oare nu sunt utile excrementele de cal ca si ingrashamant natural pentru plantele de pe lista rosie??? oare nu e calul deranjant pentru crescatorii de vaci, distrugand astfel pashunatul acestora??? Acum sa vad cine poate raspunde la aceasta intrebare??



Propun din nou colegilor de la Garda Verde Sibiu o noua actiune in Delta in perioada imediat urmatoare (sfarsitul lunii decembrie 2009) pentru a monitoriza si evalua impactul social si economic al cailor deltaici!



Ecosistemele din care fac parte sacalul auriu(Canis aureus) si calul din Letea (Equus caballus ssp.) sunt acum obiective prioritare ale organizatiei noastre!




URMARITI CU ATENTIE ACEST ARTICOL DE LA INCEPUTUL ANULUI SI APOI URMATOREA INTRARE


(PRELUARE DE PE JURNALUL.RO)



DEZASTRU ECOLOGIC ÎN DELTA DUNĂRII/Caii sălbatici distrug Letea
Pădurea Letea, arie naturală aflată sub protecţia UNESCO, ar putea fi definitiv distrusă de caii sălbatici. Pe Grindul Letea trăiesc în stare de sălbăticie peste 4.000 de cai abandonaţi de localnici şi care distrug specii de plante rare sau aflate pe cale de dispariţie.

de Florenţa Gavrilă15/01/2009
Deşi nu sunt bolnavi, caii sălbatici ameninţă una dintre cele mai valoroase zone protejate din ţară Jurnalul foto "Păşunatul abuziv în Pădurea Letea nu este un fenomen nou, dar este din ce în ce mai grav ce se întâmplă acolo. Sunt mii de cai care au fost abandonaţi de localnici în urmă cu mulţi ani şi care acum, pentru a se hrăni, distrug specii de plante foarte rare, unele aflate pe lista roşie. Din această cauză, ce se întâmplă la Letea este o problemă naţională", a declarat biologul Viorel Roşca, fost şef al Districtului Letea, acum director al Parcului Naţional Munţii Măcin. Deşi caii din zona Letea ar putea fi cumpăraţi de anumiţi agenţi economici în diferite scopuri, reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea nu şi-au dat avizul favorabil, spunând că animalele de la Letea suferă de anemie infecţioasă şi de aceea nu pot fi transportate în alte zone. "La Letea au fost diagnosticate animale cu anemie infecţioasă, deci se consideră zonă contaminată. Legislaţia prevede că este interzisă circulaţia animalelor cu orice scop din localităţile contaminate în alte localităţi, dar se pot deplasa animalele din localităţile contaminate numai la abatorizare. Noi am popularizat toate abatoarele care sunt interesate să taie cai. Mai mult, noi putem pune la dispoziţie un ţarc mobil, însă se pare că primăriile nu sunt interesate de acest lucru", a declarat Marinela Tertiş, director al Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea. Biologul Viorel Roşca spune însă că animalele de pe Grindul Letea nu prezintă semnele vreunei boli."Se spune că animalele ar fi bolnave de anemie infecţioasă, dar mă îndoiesc că aceste informaţii sunt corecte. În realitate, nu au fost prelevate recent probe de la caii din Letea, şi atunci când s-au efectuat analize, în urmă cu patru ani, doar două exemplare au fost găsite bolnave, iar restul de 3.000 nu aveau nimic. În orice caz, soluţia ar fi ca aceste animale să fie adunate într-un ţarc şi abia apoi vom vedea care este situaţia reală", a mai spus biologul Viorel Roşca. SE SOLICITĂ FINANŢARE EUROPEANĂSituaţia dezastruoasă de la Letea este confirmată şi de guvernatorul Liviu Mihaiu care a anunţat că se fac demersuri pentru obţinerea finanţărilor. "În acest moment se lucrează la un proiect, împreună cu organizaţia nonguvernamentală WWF, pentru obţinerea unor fonduri de la UE. Şi Administraţia Rezervaţiei a prevăzut finanţări pentru rezolvarea problemei cailor sălbatici de la Letea. Caii şi vacile care vor fi în fondul agricol rămân ai cetăţenilor, iar restul vor fi valorificaţi în folosul comunităţilor locale şi vor intra în bugetele primăriilor, de altfel foarte sărace", a declarat Mihaiu.

Calul din Delta! Danube Delta Horse!

Cum ne vindem pe nimic caii sălbatici din Deltă
(articol preluat din Cotidianul) de Oana Dan

Vineri, 20 Noiembrie 2009
Delta este populată de 10.000 de cai sălbatici de care nu se mai preocupă nimeni. Sau se preocupă doar cei care văd în cai carne bună de salam.
Odată aveau grijă de ei localnicii. Astăzi, numărul locuitorilor din zonă este în scădere drastică, prin satele bântuite de sărăcie rămânând doar cei în vârstă, în vreme ce tinerii au migrat la oraş. Numai în pădurea Letea, rezervaţie naturală sub protecţia UNESCO, trăiesc 3.000 de cai sălbatici, care distrug vegetaţia deosebită din zonă.Mulţi denunţă „dezastrul ecologic” pe care aceşti cai îl produc în pădurea Letea, unde pământul este nisipos, cresc stejari fabuloşi de sute de ani şi tot felul de plante cum nu mai întâlneşti în România
, spune preşedinta fundaţiei Arca lui Noe, Mihaela Eremia, care de ani buni încearcă să salveze caii de acolo.„Este adevărat că aceşti cai mănâncă lăstărişul şi coaja copacilor”, spune aceasta, care a venit cu un proiect prin care să salveze atât caii, cât şi pădurea. Astfel, ea propunea ca o parte din cai să fie mutaţi într-o pădure alăturată, o zonă familiară animalelor, care o traversează când merg să bea apă din Dunăre. Soluţia ar fi fost să fie surprinşi într-un astfel de moment şi îngrădiţi în această pădure. Apoi, ea planifica să trimită cai prin fostele cetăţi medievale din Transilvania, pentru a ajuta la revigorarea zonelor şi a turismului local, unde se planifică festivaluri care cuprind turniruri, întreceri cu cai ş.a. O altă parte ar fi mers către zonele afectate de inundaţii, unde oamenii şi-au pierdut animalele. Un proiect care i-a plăcut ministrului Gheorghe Flutur când se afla la cârma Ministerului Agriculturii, dar care, de atunci, a rămas în aşteptare.Foto: Mihaela Eremia„Toţi cei pe care i-am contactat în cetăţile medievale au fost încântaţi de idee, dar odată cu schimbarea ministrului nu s-a mai putut face nimic”, povesteşte Mihaela Eremia, care luptă nu numai pentru a salva caii, dar şi pentru cauza câinilor fără stăpân, având un adăpost lângă Bucureşti
.„Vreţi să rezolvăm cu caii? Mă ajutaţi cu vacile”Niciun pas al proiectului nu a fost uşor. Primul obstacol: primarul comunei de care ţine pădurea Letea. Cerându-i sprijinul, activista s-a lovit de o cerere. „Vă ajut cu caii, dacă mă ajutaţi cu vacile”, i-a propus primarul. A urmat o perioadă în care Mihaela Eremia s-a transformat în detectiv, demascându-l pe veterinarul local, care, fără să facă analize vacilor localnicilor, le declara bolnave de leucoză bovină şi le confisca. „Pentru oamenii de acolo, vacile reprezintă o sursă de hrană. Zona este izolată, cu greu se poate ajunge acolo, iar produsele alimentare care se mai găsesc se vând la preţ dublu faţă de Bucureşti, tocmai pentru că este foarte scump să le transporţi”, spune aceasta.Astfel, ţăranii din comuna C.A. Rosetti erau păcăliţi de două ori: o dată pentru că li se confiscau vaci sănătoase, despre care s-a aflat că erau duse la un abator din Frecăţei, al cărui patron era rudă cu cineva din conducerea Direcţiei Sanitar Veterinare din judeţ. De aici carnea era exportată. A doua oară pentru că ţăranilor care rămâneau fără un animal ar fi trebuit, conform legii, să li se dea despăgubiri. Dar banii rămâneau „blocaţi” la autorităţile locale.Pe site-ul Ministerului Agriculturii leucoza bovină nu figura ca boală înregistrată la animalele din judeţ, iar dacă vacile chiar ar fi fost bolnave, era ilegal să se exporte carnea, explică fondatoarea organizaţiei Arca lui Noe. Caii, vânduţi pentru carne la exportDupă hopul cu vacile localnicilor, primarul a fost de acord ca o parte din cai să fie mutaţi în pădurea învecinată rezervaţiei Letea. Activista dorea însă ca restul să fie prinşi, semidresaţi şi vaccinaţi, apoi trimişi în zone unde era nevoie de ei. În acest punct, în proiect s-au mai implicat şi Direcţia Silvică din Tulcea, Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta” şi fundaţia Prinţului Charles, Eminescu Trust.Toate aceste forţe reuşiseră să obţină sprijinul Armatei, care promitea să ajute la transportul cailor spre zonele cu sinistraţi. Aici oamenii ar fi semnat un contract cu statul prin care puteau folosi caii, dar nu deveneau proprietarii animalelor. O măsură necesară pentru a evita abuzurile. Apoi, primăriile locale din zona Hunedoara
, Ţara Bârsei aşteptau animalele. Până şi Patriarhia dorea câteva exemplare.Totul s-a blocat, însă, când din partea autorităţilor sanitar veterinare a venit o adresă prin care se spunea că 80% dintre cai suferă de anemie infecţioasă, o boală gravă. Se cerea eutanasierea lor, cât mai repede.
Ţăranii din zonă susţineau că de fapt nimeni nu mai luase sânge de la aceste animale de mai bine de 15 de ani. Cei care au avut curajul să iasă în faţă şi să susţină asta au păţit-o: li s-a dat foc la case, povesteşte Mihaela Eremia, care a petrecut mult timp în zonă. Apoi, un medic veterinar din Hunedoara a făcut câteva analize şi niciun cal nu era bolnav de anemie infecţioasă.În media au apărut anchete care dezvăluiau că de fapt se dorea omorârea cailor pentru a exporta carnea în străinătate. Mafia era aşa de extinsă, că existau grupuri de italieni, potrivit localnicilor, care le spărgeau genunchii cailor şi le scoteau ochii. „Sănătos, un cal sălbatic are o valoare de piaţă foarte mare. Schilodit, îl poţi scoate din ţară gratis”, spune activista. În Italia se face mortadela cu carne de cal, explică ea.După mai multe schimbări în rândul autorităţilor locale sanitar veterinare, lucrurile s-au mai liniştit în zonă. Caii sunt însă în continuare în pădurea Letea, iar localnicii au rămas marcaţi de lucrurile pe care le-au văzut.S-a mai dezvoltat şi o mafie locală. Unii localnici au făcut rost de cipuri şi cum reuşesc să prindă un cal, îi pun cipul, susţin că este proprietatea lor şi îl vând la export. Mai nou au apărut două firme croate care au contract oficial şi cumpără cai din zonă. „Un animal superb, care trăieşte până la 25 de ani şi valorează enorm, se vinde acestor firme cu 200 de lei, cu mult mai puţin decât valoarea reală”, spune aceasta. Aproape 1.000 de cai au fost vânduţi şi suspiciunile de boală se pare că au dispărut cu totul.Proiectul de salvare a zonei şi cailor stagnează, deocamdată.„Stau cu sufletul la gură să văd cine o să vină după alegeri la Ministerul Agriculturii”, afirmă Mihaela Eremia, care ştie că reuşita proiectului depinde de ajutorul instituţiei.